Recent adăugate
Amor la "domiciliu" ( amfibrahic)
Amantul când vine acasă la soață,
Parchează mașina pe-al soțului loc
Și număru-și lasă, vizibil, în față.
Căci soțul de-l sună, o "șterge" din bloc!
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec amar
Nimic nu-mi tulbură ființa, dar sunt tristă.
Sunt lovită de ceva lent și întunecat,
deși chiar înainte de-această agonie
am ținut stelele în palma mâinii.
Cred ca este dezmierdarea inutilului,
tristețea nemărginită de-a fi poet,
de-a cânta și-a tot cânta, fără contenire,
marea tragedie a existenței.
A fi și-a nu dori să fii... acesta este móttoul,
lupta care epuizează toate speranțele,
de-a afla, când sufletul este-aproape mort,
că trupul nemernic mai are încă putere.
Iartă-mă, o, iubire, dacă nu te pomenesc!
În afara cântecului tău nu-s decât aripă uscată.
Eu și moartea dormim împreună...
doar când îți cânt mă trezesc.
poezie de Julia de Burgos, 1914 - 1953 din Din antologia FLORI DE PESTE ȘAPTE MĂRI ȘI DE PE ȘASE CONTINENTE Editura Coresi , 2023, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne rugăm la Tine, Doamne
Ale vieții valuri ne lovesc mereu,
ne izbim de maluri, înotăm din greu.
Ne zbatem ca marea în furtuna nopții,
prea scurtă e calea până-n fața morții.
Te rugăm, Prea Sfinte Doamne,
să nu dai în lume jale!
Să dai primăveri și toamne
și flori cu albe petale.
Între oameni doar iubire
și multă, multă fericire.
De la Tine vrem să vină
la tot ce este ființă,
Nu întuneric, lumină.
Lipsește-ne de suferință!
Dă-ne tot ce este Sfânt
așa cum ne-ai dat natura.
Dă-ne Pace pe Pământ,
între noi să piară ura.
Ascultă-ne, Doamne, ruga!
Dă-ne toată mila Ta!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 martie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statornicie
Dă gura-ți dulce s-o sărut
Să uit pe loc, de-al vieții chin:
Ce gât, ce trup nemaivăzut,
Ai... sticla mea de vin!
epigramă de Ștefan Băiatu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Pâine" conjugală (dactilic)
Soața-i mereu mă încântă
Sincer prin ceea ce face:
Pentru amanți se "frământă",
Soțului, însă, i-o "coace"!
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezolvare conjugală
Un scandal când intervine
Și de soț ea-i șifonată,
Soața, ca s-arate bine
De-un vecin va fi "călcată".
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă conjugală
Soața-aruncă farfuria
Spre-al ei soț, ce se ferește
Și-n televizor lovește...
Cine a făcut prostia?
epigramă de Mihai Haivas (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia izvorul vieții
Femeie, când mă uit în ochii tăi,
Văd cerul plin cu stele,
Femeie, când ascult cum bate inima ta,
Văd viitorul vieții mele.
Femeie, când ești departe,
Sufletul mi se aprinde de dor.
Când ești lângă mine,
Dorul mi se preschimbă în amor.
Femeie, când sărut mâinile tale
Albe ca miezul pâinii,
Atunci înțeleg că tu ești
Speranța mea în ziua de mâine.
Căci fără tine, femeie, lumea ar părea
O frunză bătută de vânt,
Dar cu tine e ca o grădină a raiului,
Unde îngerii niciodată nu plâng.
poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvăratec
Dansezi?... ți-am șoptit
pierdut din dor de noi,
ploapele-mi sunt rug
știu că știi, UNU vine din doi.
Pare infinit, zâmbesc la amurg
tăceri calde răsar din priviri,
palmele-mi miros a murg
înfioară amintirile din nări.
Curcubeul are gust de nori
și-ți prizez pielea flămând,
visător țâșnesc spre sori
sunt năuc, ardent dar blând.
Te cuprind în straie vii
fără să-ți aștept chemarea,
Primăvară - zvâcnet șoapte mii
dragostea primește dezlegarea.
poezie de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăire
Ce nostalgii-mi provoci, de nu ai spune,
Că nici n-am apucat să te trăiesc.
Și parcă de o viață te iubesc,
Și parcă m-ai lăsat singur pe lume...
Așa mă simt și-mi pare chiar firesc.
În suflet, umbra ta, mi-a lăsat urme,
Iar inima refuză să-și asume
Al ei avânt naiv copilăresc.
Ceva în mine, încă te mai speră.
Încă îți simt dorința de a-mi fi...
Și nici dorința mea nu-i efemeră,
Căci te visez în fiecare zi
Cu ochii larg deschiși. Ce atmosferă
Mi-aduci în suflet! Nu m-aș mai trezi...
sonet de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!