Recent adăugate
Axiomă conjugală
Ce-afirm aici nu-s aberații:
Nicicând TRIUNGHIUL conjugal -
O știm și fără demonstrații -
Nu-i unul... ECHILATERAL!
epigramă de Mihai Haivas din revista Epigrama nr. 107 (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deși oamenii tind să vadă sexul ca o activitate recreativă, distractivă, care uneori duce la moarte, în natură este o chestiune mult mai serioasă.
Dave Barry în Dave Barry's Complete Guide to Guys
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cea mai trasnita excursie cu clasa" de Dave Barry este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Privește și ascultă, iubito!
Privește, iubito, se apropie iarna,
Din ploaia de toamnă se scutură fulgii,
Un alb de poveste se așterne-n fundal,
Un moș rebegit pândește prin geam.
Se ninge în mine cu fulgi de zăpadă,
E iarnă în trup și-n suflet mi-e rece,
Se-așterne omătul pe inima-mi caldă,
Nici pași de nepoți nu pot să-l străbată.
Privește, iubito, cum ninge în mine
Cu fulgi de zăpadă veniți de departe!
O lume de gheață se-așterne în mine,
E timpul în care ne spunem adio.
*
Ascultă, iubito, cum strigă în noapte
Din inima-mi ruptă un dor de departe,
Un gând de-a pleca spre zări minunate,
În raiul promis strămoșii m-așteaptă.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Șerban din Un gram de om pentru eternitate (2024)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Darul iubirii
Din catedralele sufletelor triste se ridică la cer
cântecele inimilor noastre,
Cântece ce vor să îți vestească haosul infernal
în care se scaldă omenirea.
Vibrațiile muzicii zguduie magistral bolțile albastre
ale cerului domnesc,
Scormonind apoi toate colțurile Universului
pentru a-ți da de veste.
Plutind pe portativul stelelor, notele se rostogolesc într-o avalanșă nebună
Spre cel mai îndepărtat întuneric unde se termină materia cosmosului.
Aici, în tărâmul începutului și sfârșitului,
într-o singurătate absolută
Dumnezeu își doarme armonia pierdută
în leagănul uitărilor eterne.
Murmurul trist al umanității întrerupe
visarea solemnă a bunului Domn
Care ascultând ondulațiile pline de durere
ale cântecelor noastre triste
[...] Citește tot
poezie de Vasile Șerban din Un gram de om pentru eternitate (2024)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămasă cu buzele umflate (amfibrahic)
Hoțește, ca ea să nu știe,
Craidonul - corect vrând să pară -
În acte și-a tras o soție,
Iar vechea amantă... pe sfoară!
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Canibalism" conjugal (amfibrahic)
FLĂMÂND, revenit din bufet,
Nimic nu găsi pus pe masă:
"Făcută" cu ou și oțet,
SOȚIA-I păru mai GUSTOASĂ.
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor la "domiciliu" ( amfibrahic)
Amantul când vine acasă la soață,
Parchează mașina pe-al soțului loc
Și număru-și lasă, vizibil, în față.
Căci soțul de-l sună, o "șterge" din bloc!
epigramă de Mihai Haivas din Cvinta ritmurilor clasice (2024)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec amar
Nimic nu-mi tulbură ființa, dar sunt tristă.
Sunt lovită de ceva lent și întunecat,
deși chiar înainte de-această agonie
am ținut stelele în palma mâinii.
Cred ca este dezmierdarea inutilului,
tristețea nemărginită de-a fi poet,
de-a cânta și-a tot cânta, fără contenire,
marea tragedie a existenței.
A fi și-a nu dori să fii... acesta este móttoul,
lupta care epuizează toate speranțele,
de-a afla, când sufletul este-aproape mort,
că trupul nemernic mai are încă putere.
Iartă-mă, o, iubire, dacă nu te pomenesc!
În afara cântecului tău nu-s decât aripă uscată.
Eu și moartea dormim împreună...
doar când îți cânt mă trezesc.
poezie de Julia de Burgos, 1914 - 1953 din Din antologia FLORI DE PESTE ȘAPTE MĂRI ȘI DE PE ȘASE CONTINENTE Editura Coresi , 2023, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne rugăm la Tine, Doamne
Ale vieții valuri ne lovesc mereu,
ne izbim de maluri, înotăm din greu.
Ne zbatem ca marea în furtuna nopții,
prea scurtă e calea până-n fața morții.
Te rugăm, Prea Sfinte Doamne,
să nu dai în lume jale!
Să dai primăveri și toamne
și flori cu albe petale.
Între oameni doar iubire
și multă, multă fericire.
De la Tine vrem să vină
la tot ce este ființă,
Nu întuneric, lumină.
Lipsește-ne de suferință!
Dă-ne tot ce este Sfânt
așa cum ne-ai dat natura.
Dă-ne Pace pe Pământ,
între noi să piară ura.
Ascultă-ne, Doamne, ruga!
Dă-ne toată mila Ta!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 martie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statornicie
Dă gura-ți dulce s-o sărut
Să uit pe loc, de-al vieții chin:
Ce gât, ce trup nemaivăzut,
Ai... sticla mea de vin!
epigramă de Ștefan Băiatu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!