Dragoste.Citatepedia^®.ro

Dragostea nu are raţiune; ea generează bunătate, echilibru şi înţelegere.

citat din Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poezia este profeţie, atunci romantismului i se rezervă un viitor mai mare decât acela pentru care există spaţiu aici, jos.

citat clasic din Jean Paul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc în vis şi-n somn,
Te iubesc noaptea, când dorm,
Te iubesc oriunde, oricând,
Eşti mereu în al meu gând.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Igiena

ea crede c-aş fi atacat
şi când o sărut se teme
dar sclava plăcerii ea geme
şi cere un lung sărutat

pe urmă când spasmul a dispârut
îşi udă-n parfum o batistă
o pune pe gură şi tristă
ea sterge un ftizic sărut

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei amice

La logodnă îţi spunea:
- Te-aş mânca, iubita mea!
Şi-n doi ani de căsnicie
Te-a mâncat, ce-i drept, de vie!

epigramă de Ilie C. Iancu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Damblaua vecinului

Îmi povestea asear' vecina
Că are-un soţ... de pus la rană,
Dar are-o hibă, bată-l vina!
Prea stă lipit de damigeană.

epigramă de Mariana Dobrin din Epigrama la scenă deschisă
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnea e incompatibilă cu milostivirea: orgasmul l-ar transforma pe un sfânt în lup.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Vitalitatea dragostei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe pentru Augusta VIII

Sub ploi şi vânturi, cât de iuţi,
Stăteai acolo – şi-ai sta încă,
În ceasul greu să mă săruţi
Ca frunzele-ţi ce ştiu să plângă.

poezie clasică de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Să şezi visînd pe ţărm, pe lunci, pe stînci,
să mergi unde-i pădurea mai obscură,
în locuri unde tainele-s adînci
şi unde tu eşti cea dintîi făptură;
să vezi de sus ce alţii nu văzură,
s-ajungi pe culmi cu fiarele a sta,
s-admiri un pisc, un hău, o apă pură
nu-i a fi singur, ci a conversa
cu farmecul Naturii, cu măreţia sa.

Dar în mulţime, forfotă, foială,
s-auzi, să vezi, să simţi şi să posezi,
pierdut, pribeag, muncit de îndoială,
lipsit de ale dragostei dovezi,
neadecvat, scăzut, lovit de boală!
Să n-ai un prieten, un ortac, un frate,
să n-ai pe nime-n care să te-ncrezi,
cu milioane-n faţă şi în spate
e a fi singur, e singurătate!

poezie clasică de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul (V)

Aici se schimbă visul din nou. Iubita lui
Se măritase-acum cu altul dar bărbatul
N-o prea iubea. Departe, -n ţinutul ei natal,
La mii de leghe, -acolo şi-avea acum sălaşul,
Trăind înconjurată de prunci, băieţi şi fete
La fel de minunate ca ea. Dar ia priviţi!
A poposit durerea pe chipul ei si norii
Lăuntricului zbucium, iar pleoapele-i se zbat
Împovărate parcă, de lacrime neplânse.
Ce deznădejdi o-ncearcă? Dorinţele ei, toate,
S-au împlinit, iar omul care-o iubea atât
N-o tulbură, şoptindu-i cuvinte vinovate,
Nu-i răscoleşte gândul curat, căci e plecat.
Ce deznădejdi o-ncearcă? De el îndrăgostită
N-a fost şi nu-i dăduse nicicând vre un prilej
Să creadă că vreodată va fi iubit. Nu el,
Fantasmă din trecutul îndepărtat, venea,
În inima-i să-mplânte jungherul suferinţei.

poezie clasică de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!